catre

  • 81convergenţă — CONVERGÉNŢĂ, convergenţe, s.f. 1. Faptul de a converge; îndreptare spre acelaşi punct, fig. către acelaşi scop. ♦ Valoarea reciprocă a distanţei focale a unei lentile, exprimată în dioptrii. 2. Apariţie a unor asemănări structurale sau… …

    Dicționar Român

  • 82covalenţă — COVALÉNŢĂ, covalenţe, s.f. Legătură chimică realizată prin punerea în comun a unuia sau a mai multor electroni de către fiecare dintre atomii participanţi. – Din germ. Kovalenz, fr. covalence. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 83declaraţie — DECLARÁŢIE, declaraţii, s.f. 1. Mărturisire, afirmare deschisă a unor convingeri, opinii sau sentimente; ceea ce afirmă cineva cu un anumit prilej. ♢ Verb de declaraţie = verb care denumeşte acţiunea de a vorbi sau de a gândi. ♦ Act oficial prin… …

    Dicționar Român

  • 84denitrificare — DENITRIFICÁRE, denitrificări, s.f. Descompunere, de către bacteriile din sol, a protidelor şi nitraţilor, având drept consecinţă eliberarea azotului, proces care duce la scăderea fertilităţii solurilor. – cf. fr. d é n i t r i f i c a t i o n .… …

    Dicționar Român

  • 85denunţ — DENÚNŢ, denunţuri, s.n. Informare adresată unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană; denunţare. – Din denunţa (derivat regresiv). Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …

    Dicționar Român

  • 86diferenţial — DIFERENŢIÁL, Ă, diferenţiali, e, adj., subst. I. adj. Care face să se deosebească; care diferenţiază. ♢ Tarif diferenţial = tarif care face diferenţe de preţ. ♦ (mat.) Referitor la diferenţe care tind către zero, care operează cu diferenţe extrem …

    Dicționar Român

  • 87dolihocefal — DOLIHOCEFÁL, Ă, dolihocefali, e, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Care are craniul alungit din faţă către spate; (despre craniu) alungit din faţă către spate. [var.: dolicocefál, ă adj.] – Din fr. dolichocéphale. Trimis de claudia, 13.09 …

    Dicționar Român

  • 88dublu — DÚBLU1 s.n. v. dublă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DÚBLU2, Ă, dubli, e, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată; îndoit. ♢ Cuvânt (sau… …

    Dicționar Român

  • 89eluvionare — ELUVIONÁRE, eluvionări, s.f. 1. Acţiunea de formare e eluviilor. 2. Spălare spre adâncime a unor elemente componente din straturile superioare ale solului sub acţiunea apei de precipitaţii infiltrate (infiltra) în sol. [pr.: vi o] – După fr.… …

    Dicționar Român

  • 90epecie — EPECÍE, epecii, s.f. Folosire a indivizilor unei specii ca substrat de către indivizii altei specii. – Din fr. épecie. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  epecíe s. f., art. epecía, g. d. art. epecíei; pl. epecíi, art. epecíile (sil. c …

    Dicționar Român